meterhaneaua

... una reală, cealaltă fictivă. S-a împămîntenit impresia că Bill Laswell a făcut celebru filtrul "envelope", sub forma unui auto-wah D.O.D. Fx25 sau Fx25b. Nimic mai fals! Există o pedală stomp-box care nu lipseşte în nici un setup de pedalier de la Laswell dar ăsta este DOD . Pare un nonsubiect, ştiu. Subiectul stă în diferenţa între un auto-wah oarecare care, într-una dintre  formele cele mai tradiţionale este FX25b şi modul în care Laswell foloseşte Wah 545, ceea ce el numeşte, "if you'll get the right usage of it". NU întîmplător, ca şi Jah Whobble  ... Ovation http://www.notreble.com/buzz/2014/12/04/the-process-an-interview-with-bill-laswell/ http://oz-mix.blogspot.ro/2015/03/bill-laswell.html http://somethingelsereviews.com/2014/11/02/process-bill-laswell-jon-batiste-chad-smith-process-2014/

"Voyager Golden Record" Faptul care mă  intrigă întîi şi întîi la Voyager Golden Record nu este playlistul ci felul în care nişte ingineri şi fizicieni,  lucru sigur, fără niciun amestec al vreunor politicieni, înţeleg să ne spună nouă oamenilor că s-ar adresa unor « extratereştrii », ignorînd complet ceea ce ştiu de la bun inceput : psihoacustică şi psihometrie, dacă nu chestiuni diverse legate de abordarea antropologic-culturală a muzicii, aşa cum o cunoaştem. Deşi octava este întradevăr un fenomen cosmic legat însă mai degrabă de teoria undelor decît de expresia muzicală. Pe cale de consecinţă, domnule  Theodore A. Baroody , Beethoven sau Mozart al căror Ph l-aţi stabilit ca fiind mai mare decît 7, deci avînd un caracter alcalin, nu au avut acelaşi Ph şi în epocă. E posibil ca atunci să fi fost mai acizi, audienţa fiind mult mai... "alcalină", poate. Adică poţi liniştit să asculţi Debussy sau Schönberg, al cărui Ph nu a fost stabilit de ...

În loc de o declaraţie simplă de preţuire pentru sunetul ansamblului vocal instrumental "Shellac of North America",  care înseamnă fireşte "Ojă de unghii din America de Nord", posibil răspuns la întrebarea "Where have all the hippies gone?", o să-mi răspund la curiozităţiile legate de ce se ascunde în aceste cutii de amplificator din  Steady as she goes ,  Live   sau  Crow . Amîndoi chitariştii, cîntă amîndoi la intrumente Travis Bean , instrumente foarte scumpe pentru un band "minimalist-rock-trio", chiar şi pentru piaţa cea mai lipsită de taxe a Americii din ojă. Sînt şi ingineri de studio, producători, va să zică oameni interesaţi de ţinuta sunetului. Travis Bean TB2000, din 1976 Travis Bean TB1000A, din 1977 Nu-i putem bănui de ignoranţă sau să acceptăm interesul declamat doar pentru butonul de volum şi nici nu putem cădea în capcana retoricii declaraţiei de imagine cum este misterioasa cutie amintită, de unde şi interesul. Amî...